Gandire de gimnaziu: popularitatea se masoara in numarul de martisoare primite de 1 martie.

Gandire de liceu: popularitatea se masoara in numarul de buchete, buchetele si tot neamul de flori, canafuri mai mari sau mai mici, cu mentiunea: sa fie cat mai pufoase si copilaroase si ceva saruturi timide pe la colturile liceului, acolo unde mai tragem un fum de tigara pe ascuns, mai chicotim si mai spunem: “ce bune-s boboacele anu’asta!”

Gandire de facultate. Fetele (o majoritate covarsitoare):“Nu ma mai impresioneaza demult ghioceii. Ca naiba? Nu ai bani sa-mi cumperi macar o amarata de zambila?” Si acum vine si raspunsul: ”De 1 martie flori, de 8 martie flori, de ziua voastra flori. Ne se mai termina niciodata….”

Gandire de facultate…. la final de studii: “Azi mergem la un restaurant. Poate ii trece naibii prin cap sa-mi aduca si o floare. N-ar strica dupa ce anu trecut o si uitat ca e 1 martie”

Gandire la locul de munca: “O primavara plina de bucurii. Sa fiti iubita, sanatoasa…bla bla bla. Ce-ti mai merge gura, da’ o floare sau un martisor iti cadea mana daca aduceai! Ce nesuferiti!!!(Alina, iti regret colectivul dar mc pentru gandurile impartasite)”

Gandire de familista: “ Iar imi aduci flori ofilite. Cum naiba faci ma’ in fiecare an de te pacalesc tiganii astia? Nu te uti si tu ca mai are un pic si moare floarea asta. Ce floare ma’.. ca e buruiana!”

Gandire de om batran: “maica, toate florile is frumoase, dar si scumpe a dracului!”

P.S. Mai este o categorie, insa pe care nu stiu cum s-o definesc. Este vorba despre mine. La prima ora a diminetii nu am primit nici flori, nici martisoare. Ci un corn cu caise. E bun si asta ca a tinut de foame. E cel mai bun exemplu ca dragostea trece prin stomac.