Canaful ori e mult prea alb, ori e mult prea rosu. Martisorul ori e lipsit de vreo semnificatie, adica e kitsch, ori e prea pretentios pentru o astfel de zi. Ori e cumparat din coltul strazii, ori e un accesoriu, de obicei din aur sau argint, ce atarna greu (cat mai greu cu putinta) de un fir colorat de matase. Nu se mai poarta potcoavele sau trifoiul. Nu mai e cool. Nu se mai poarta nici martisoarele alea pe care le dadeam la profe prin clasa a V-a, cu flori imprimate in bucati din sticla sau plastic. Nu ne mai place nici simplul canaf pe care il tineam strans legat la mana dreapta toata luna martie.

Eram ieri la vanat de martisoare prin oras si aud un copil de vreo 10 ani cum ii spune lu’ masa: ”Nu-mi place. Asta e de babe (martisorul)”. Ca sa inteleg. Acum martisoarele sunt pentru copii, adolescenti, tineri (de preferabil indragostiti), parinti (cu tot neamul) si categoria mea preferata, mosnegi si babe. Cum naiba arata martisoarele pentru babe?