Daca ar fi sa raspund la intrebarea „Care este viitorul presei?” va trebui, mai intai de toate, sa inteleg modul in care internetul a dezechilibrat o piata in mai putin de cinci ani. Motivele care au dus la mutarea cititorilor si telespectatorilor din mediul hartiei tiparite, respectiv al televizorului, in fata calculatorului e de la sine inteles: accesibilitatea informatiei, libertatea de a interactiona, posibilitatea de selectare a materialelor si gratuitatea informatiei. Iar odata cu extinderea retelelor sociale, in paralel cu dezvoltarea ideii de blog, domeniul virtual a devenit un mediu mult mai prietenos si atractiv nu numai pentru generatia tanara, ci pentru oricine.

Conform unei statistici facuta publica in cadrul emisiunii “Profit and Loss” de la The Money Channel numarul cititorilor de presa online a crescut simtitor de mult in ultimii cinci ani. Numarul total al celor care prefera “rasfoirea” paginilor web s-a inmultit in Romania de patru ori numai in ultimul an. Aceasta tendinta isi pune amprenta asupra viitorului multora dintre ziarele nationale, dar si locale, acolo unde numarul de cititori online este cu mult mai mare decat numarul de ziare vandute in fiecare zi.

Cu siguranta, in urmatorii cinci ani paginile web ale ziarelor vor reusi sa atraga si publicul in varsta care se va acomoda treptat cu noul mediu. Cei mai multi dintre viitorii consumatori de ziare pe internet vor fi constienti de avantajele web-lui: gratuitatea informatiei, accesul la arhiva publicatiei, posibilitatea de a interveni cu comentarii si stratificarea continutului. In acest sens, presa scrisa, in ciuda tuturor eforturilor depuse la nivel de continut, prezentare si marketing, va pierde tot mai mult teren in fata mediului online. Costurile pe internet sunt mult reduse, iar numarul de cititori este in continua crestere.

Pentru a nu pierde cititorii, tot mai multe publicatii centrale si locale si-au relansat site-urile, au pus bazele unor redactii online, iar altele se gandesc chiar la separarea redactiei online de cea destinata variantei tiparite a ziarului. Consider, asadar, ca noile tendinte si preferinte transmise de cititori vor transforma presa tiparita intr-una aproape integral online. Daca ar fi sa ne referim la cum va evolua profesia de jurnalist in urmatorii cinci ani, pot spune ca presa va fi facuta tot de specialisti, insa un rol foarte important il vor avea cetatenii. Acel jurnalism cetatenesc, care la noi incepe sa prinda contur, va lua amploare in anii viitori sub amprenta vizibila a tehnicii moderne. Tot ceea ce tine de telefoane mobile, camere video si aparate foto vor reprezenta una dintre sursele “fierbinti” de la fata locului, pe care ziarul sau postul tv nu a reusit sa le surprinda. De asemnea, spatiul web va constitui o forma de exprimare frenetica pentru cei mai multi dintre cititorii care, prin intermediul blogurilor sau a altor elemente de interactivitate, vor comunica cu redactia de stiri.

Ruptura dintre ziar si cititorul de presa

Nu pot afirma insa ca varianta tiparita a ziarelor va disparea. Nicidecum. Insa migrarea cititorilor din mediul tiparit, al hartiei, in mediul web va duce in viitor la o relansare a presei scrise care va contine si elemente video si audio. O simpla infomatie postata pe web ajunge sa fie vizualizata de milioane de cititori. Singura problema care ar putea sa ii puna in dificultate pe oamenii din media este stabilirea publicului-tinta. Postand un material pe web, te adresezi oricui doreste sa te citeasca.

In plus, ruptura dintre ziar si cititorul de presa scrisa isi are originea si in noile posibilitati financiare puternic influentate de criza economica. Tiparirea ziarelor pe hartie a devenit lipsita de orice impuls economic in comparatie cu efervescenta online-ului care ofera aceeasi informatie cititorilor, dar gratis. Asadar, majoritatea ziarelor aflate, la acest moment, in impas financiar si-au gasit salvarea in online, cel putin pentru o perioada.

In comparatie cu Romania, unde online-ul inca este in cautare de cititori, in Statele Unite ale Americii cele mai importante 20 de ziare au peste 70 de milioane de citiori in fiecare zi. Dintre acestia, 60 de milioane se informeaza doar de pe continutul online al ziarului.
Pe masura ce oamenii vor avea din ce in ce mai mult acces la internet, atat acasa cat si la locul de munca sau la facultate, mediul online isi va gasi locul in spatiul digital.

Avantajele utilizarii internetului pentru consultarea presei sunt dintre cele mai diverse: oamenii sunt din ce in ce mai conectati la retelele sociale. Acest lucru a fost speculat de agentiile de presa care au extins editiile online, folosind platforme precum twitter sau facebook. Serviciul twitter se bazeaza pe transmiterea unor mesaje scurte de maxim 160 de caractere catre cei care umaresc acel profil. Aceste mesaje sunt similare fluxurilor RSS. Fiind membri ai comunitatii, utilizatorii twitter receptioneaza stirile fara a fi nevoiti sa caute un subiect anume pe un motor de cautare si chiar fara a fi nevoie sa intre pe site-ul ziarului/ televiziunii. Pericolul consta in faptul ca o parte dintre aceste informatii pot fi eronate, intrucat stirile sunt editate si transmise de orice persoana inscrisa in retea.

Fluxurile RSS si podcast-ul, noile tendinte in media

Fluxurile RSS sunt inca o modalitate prin care agentiile de presa au reusit sa ajunga la un numar impresionant de cititori. Prin utilizarea acestei tehnologii, orice abonat poate primi stiri direct pe calculatorul sau, folosind fie un program special conceput (ex. FeedReader), fie o platforma web destinata acestui serviciu (ex. Google Reader). Caracteristicile care au determinat succesul acestui tip de informare sunt rapiditatea si comoditatea informarii, numeroasele optiuni de configurare si multitudinea de platforme cu care fluxurile RSS pot interactiona.

Cititorul are avantajul ca primeste o informatie succinta, impreuna cu o poza, cu un fisier audio sau link-ul catre o anume resursa, ceea ce se traduce intr-un avantaj pentru cei care folosesc platforme mobile sau care nu au acces la o conexiune la internet permanenta. Prin functia de sincronizare, programul nu va descarca decat cele mai noi stiri, ceea ce reduce informatia dublata sau inutila. Un alt avantaj major este faptul ca un abonat poate opta numai pentru anumite subiecte (Politic, Hi-Tech, Medical etc.).

Faptul ca informatiile sunt prezentate de calculator intr-un format inteligibil face ca aceste tipuri de informati sa poata fi trimise mai departe catre bloguri, retele sociale sau portaluri in mod automat, fara a mai fi nevoie de interventie umana. Ultimul si poate cel mai semnificativ beneficiu consta in posibilitatea cititorului de a se abona la mai multe RSS-uri ce apartin de diferite site-uri, lucru care ii poate aduce un plus de detalii in legatura cu un subiect de interes. Acest aspect, impreuna cu posibilitatea programului care receptioneaza fluxurile RSS de a grupa subiecte similare automat, face fluxurile RSS sa urce incet dar sigur in preferintele utilizatorilor.

Facilitatea podcast se refera la orice tip de fisier in format digital pus la dispozitie de cineva cu ajutorul internetului. Podcastul este folosit in lumea media pentru a aduce completari la sistemele deja existente. Fie ca e vorba de un ziar care publica un interviu in format digital, fie ca e vorba despre o agentie online care pune la dispozitie streaming video sau audio pentru a completa un articol, podcastul este cea mai buna metoda de a creste interesul cititorilor fata de un anume subiect. Avantajele sale sunt clare cand vine vorba de subiecte care nu pot fi abordate doar descriptiv, ci trebuie acompaniate neaparat de materiale ajutatoare.

Vreau sa mentionez ca in urmatorii ani nu se va mai discuta, la nivel de presa scrisa, de o batalie pe tiraje, ci despre o batalie pe continutul din mediul online. Va exista asadar o concurenta acerba intre paginile web ale ziarelor care vor produce continuturi precum: business, politica, sport, monden, moda, femei sau pescuit. Vom vorbim de o concurenta intre site-urile ziarelor care produc informatii locale, pe regiuni sau pe sectoare. Va fi concurenta intre site-urile care au cei mai buni editorialisti, cei mai buni reporteri, cei mai buni comentatori. Numai ca articolele vor fi diferite: nu se va mai putea scrie despre sondaje daca link-urile nu vor fi asociate cu tabelele, graficele, imaginile care sprijina ce se spune, iar munca ziaristului va deveni mai grea.

Varianta tiparita a zirelor din Romania va pierde teren nu numai in fata mediului online ci si in fata „propriei familii”. Ma refer la avantul ziarelor gratuite care au inceput sa le inlocuiasca pe cele traditionale. Cei mai multi dintre cititorii fideli de presa scrisa, insa nu si atasati de un ziar anume, au inceput sa se obisnuiasca cu informatia gratis. Fie ca le citesc in drumul spre serviciu, fie acasa, ziarele gratuite fura, incet dar sigur, din tortul publicitatii. Pe langa aceasta categorie a oamenilor care citesc un ziar gratuit ca element de insotire, de ocupare a timpului liber intre doua activitati, acest fenomen media va fi imbratisat intr-o maniera mult mai frenetica si de tinerii, obisnuiti deja cu informatia neplatita.

Televiziunea intre sistemul analogic si cel digital

Asemenea presei scrise, viitorul televiziunii este tot pe internet. Insa pentru urmatorii ani se anticipeaza apropierea televiziunii de telefonul mobil. In acest sens,
playerul video de buzunar iti da posibilitatea de a transfera si viziona videoclipuri pe un „ecran mic“. Interesul enorm, dar si popularitatea telefonului mobil i-au facut pe operatori si pe corporatiile media sa gandeasca televiziunea pentru celular. Odata cu cresterea vitezelor de navigare pe internet, folosind telefonul, operatorii de telefonie mobila au pus la dispozitia clientilor servicii de televiziune prin streaming care nu necesita niciun alt element de echipare decat telefonul.

Mai mult decat atat, reprezentantii Comisiei Europene au facut public anuntul conform caruia s-a decis adoptarea standardului DVB-H (digital video broadcast - handheld) pentru a fi folosit pentru televiziunea pe telefonul mobil. Acesta a fost promovat de Nokia si a fost dat in folosinta in Asia. “Evident, pentru aceasta tehnologie e nevoie de eliberarea spectrului de frecvente aferent, e nevoie de investitii de la proprietarii de televiziuni si de vanzarea de telefoane compatibile. Dar este bine ca s-a ales un standard comun, dat fiind faptul ca numeroasele tehnologii concurente puteau crea confuzii tocmai utilizatorului final. Totusi, standardul nu este impus de Comisia Europeana, ci doar incurajat”, potrivit www.sfin.ro.

Mai mult decat atat, Autoritatea Nationala de Reglementare in comunicatii a afirmat ca dezvoltarea noilor forme de tehnologie va determina trecerea mai rapida, dar si mai usoara la televiziunea digitala. Toate aceste schimbari se produc si vor continua sa aiba loc in urma interesului manifestat de cumparatorii de bunuri si servicii.

Un alt termen care a capatat contur in ultimii ani in Romania este cel legat de televiziunea digitala la puterea HD. Pana in momentul de fata, sapte posturi din Romania emit in sistemul DVB-T, dar numai doua dintre ele, Televiziunea Romana si Pro TV folosesc rezolutie HD.
In paralel cu televiziunea clasica, tot mai multe posturi isi fac aparitia in mediul online.

Avantajele pe care le ofera acest tip fie de informatie, fie de divertisment sta in puterea vizitatorului de a alege programele pe care doreste sa le urmareasca, momentul si durata acestora, inregistrarea sau descarcarea materialelor dar si posibilitatea de feedback.
Un alt avantaj de care dispune mediul online este ca posturile de televiziune specializate, precum cele de sanatate, business sau antreprenoriat, atrag o populatie din ce in ce mai mare care utilizeaza calculatorul. Informatia poate fi accesata de oricine, oricand si de oriunde. O modalitate prin care va creste popularitatea acestei televiziuni este sistemul IPTV (Internet Protocol Televiziuni), serviciu oferit de operatorii de telefonie.

Mai mult decat atat, Romania a promis Uniunii Europene ca pana la inceputul anului 2012 va renunta la televiziunea prin cablu si va trece la cea digitala. Desi alte tari ale Uniunii Europene au avut la dispozitie si un deceniu pentru a pune la punct lansarea noului sistem de televiziune, Romania va trebui sa grabeasca pasul. Toate aceste schimbari integrate intr-un program de uniformizare a sistemului de transmisie al comunitatii europene vor crea dezechilibre la nivel financiar daca receptoarele nu vor fi subventionate de statul roman.

Trecerea la televiziunea digitala ar putea afecta si activitatea operatorilor de cablu. Legislatia ii va obliga, dupa trecerea la digital, sa includa mai multe canale TV in pachetul de programe de baza. In cazul in care Romania nu va reusi sa-si tina promisiunea pana in 2015, cand este stabilit termenul limita de lansare a retelei digitale pentru televiziune, atunci actualul sistem analogic va fi bruiat de cel digital.

Cert este ca toate proiectele ce vor urma in domeniul online si care vor avea legatura directa cu mass-media vor determina o fragmentare a publicului de presa scrisa si a celui consumator de programe tv. Motivul pentru care mediul online este imbratisat cu atata frenetism: comparativ cu programul prestabilit al televiziunilor, internetul ofera utilizatorului libertatea de “a modifica” continutul prin comentarii live la ultimele evenimente, accesul rapid la o cantitate enorma de informatii si stratificarea acesteia in functie de categorii.

Iulia Nanescu